Am iesit azi la plimbare, ca tare a fost frumos.
Am admirat culorile frumoase ale toamnei, ascultand și zumzetul copiilor care se jucau prin parcuri. Atat de frumos!!
La intoarcere, am trecut si pe la un supermarket sa iau ceva de mancare si am luat totusi un tramvai cateva statii spre casa.
La urcarea in tramvai am auzit pe cineva cantand si m-am gandit ca iar cerșește cineva. Dar apropiindu-ma de persoana respectiva, pentru a ajunge la un scaun neocupat, am vazut ca era de fapt o batrana, care canta un cantec cu nasterea lui Isus si Fecioara Maria. M-am asezat frumos pe scaun si am ascultat-o... nu avea voce deloc, dar punea atata pasiune cand canta, ca usor, usor lumea din jur,si-a indreptata atentia spre ea.
La un moment dat, cand s-a terminat cantecul, o femeie o intreba pe batrana, cum o chema. Bătrâna i-a raspuns, ca numele ei este Maria si a inceput sa povesteasca cum a lucrat ea, pe la fabrica Ciocanul, cat de greu i-a fost, iar la doar 37 de ani s-a pensionat de boala.Cu pensie mica, evident, dar fara sa se planga. Ca de atunci numai prin spitale umbla cu diferite boli. "Dar nu conteaza", a spus cu lacrimi in ochi, "ca Dumnezeu m-a iubit, m-a ajutat sa trec peste tot si sa traiesc pana acum." Spunea ca nu ii este rusine sa cante despre Isus si Maria, ci doar sa nu deranjeze lumea
M-a impresionat tare mult aceasta batrana si dupa ce m-am scotocit prin plasa am scos o conserva si i-am dat-o. Mi-a multumit din suflet, urându-mi de bine, iar eu am coborat lasand-o cântând acelasi cantec...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu