Intr-o dimineata, m-am trezit
rasfatata de o mangaiere moale si pufoasa. M-am intors somnoroasa crezand ca e sora mea
Alexandra. Dar, ce sa vezi? Era chiar ea, Moli prietena mea. Prinsese viata…
M-a privit si mi-a spus buna dimineata si ca e foarte bucuroasa, ca va petrece
o zi minunata alaturi de mine. Nu stiam despre ce vorbeste si eram uimita ca o
puteam auzi pe Moli, dar m am bucurat
alaturi de ea, iar in timp ce mama ma ajuta sa ma imbrac sa plecam spre scoala,
ea topaia prin camera cu blanita ei roz,
pufoasa si moale dar nimeni altcineva nu o vedea, decat eu. Era ceva magic!
Am aflat pe drum ca este atat de
fericita, pentru ca la scoala era sarbatoarea castanelor si urma sa le guste
alaturi de mine si sa ne bucuram impreuna de surprizele pregatite.
Am ajuns la scoala si ma asteptam
ca Elsa si Carlota sa sara in sus cand o vad pe Moli, dar nici macar ele nu o
vedeau si auzeau. Surpriza mare fost
cand, doamna educatoare Belen ne-a intampinat
si ne-a daruit coronite impodobite cu frunze stralucitoare si coifuri roz
unde urma sa punem fructe uscate.
Am mers cu totii in sala de sport,
bucurosi pentru darurile primate. Acolo erau
asezate o masa plina de castane, alta cu fructe uscate, toate gata sa fie
rontaite. Era totul impodobit atat de frumos cu un un miros puternic de
portocale care venea de la alta masa unde noi ne faceam sucul singuri. Eram
bucuroase ca pot face chiar eu suc pentru Moli si eram incantate amandoua…I-am
daruit ei coiful meu, pe care, cu o seara in urma il facusem cu ajutorul mamei,
ca mereu sa ma aiba alaturi.
Toata lumea era fericita, dar eu
parca zburam…
