miercuri, 5 ianuarie 2011
joi, 18 noiembrie 2010
Eclere delicioase
Punem la fiert apa cu zaharul, sarea, uleiul si mirodeniile (lamiae sau portoocala rasa). Cand a fiert apa, se pune o cana de faina(aceeasi cana folosita la apa). Se adauga apoi pe rând ouale, unul cate unul, amestecând, bine dupa fiecare ou, pana se omogenizează. Apoi cu o lingura se pun in tava de cuptor. Se pun la cuptorul incalzit in prealabil si se lasa in jur de 30 min, la foc bun. ( eu le-am pus la 200) Cand sunt gata trebuie, sa fie bine crescute si uscate. Nu se unge tava cu nimic. (eu nu am uns tava si mi s-au lipit un pik, deci e bine pentru a nu se lipi, sa folositi hartie pentru copt sau foarte putin ulei)
Pentru Crema:
-1/2 l lapte
-175 gr zahar
-80 gr faina
-4 oua
-un praf de sare
-2 pachetele zahar vanilat (sau mai mult, in functie de cum va place :)), sau esenta
Laptele se pune la fiert cu zaharul vanilat, un praf de sare si mirodenii(coaja de lamaie rasa). Într-un vas, se bat ouale si zaharul bine cu mixerul. Adăugându-se faina, se amesteca cu o lingura de lemn, fara sa se mai folosească mixerul. Se pun apoi laptele fiert si se omogenizeaza, dupa care se pune la foc mediu amestecând mereu. Cand se fac cocoloase, se ia de pe foc si se amesteca iar cu mixerul. (e bine sa fie ținut vasul cat se amesteca, in chiuveta cu apa rece)
Pe deasupra se pune ciocolata de menaj sau de care aveti,care se desface cu un pic de lapte si putin unt.miercuri, 17 noiembrie 2010
Pentru scumpul meu sot, de ziua lui am gatit primele mele eclere!
Am pus in ele multa dragoste.:Pluni, 8 noiembrie 2010
Cine are părinţi, pe pământ nu în gând...
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...
Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.
vineri, 5 noiembrie 2010
In memoria poetului Adrian Paunescu
Nu pot spune ca il ascultam atunci cand il vedeam la televizor, dar am o carte cu poeziile lui, din care citeam cand eram copil si imi placea tare mult sa cant "Colindul gutuii din geam" si sa fredonez melodiile cu versurile compuse de el.
Dulce, amăruie
Lampă la fereastră
Toată iarna noastră!
Dulce, galbenă lumină
Cum şi eu bălaie-eram
Mi-a pus mama o gutuie
Ce se coace-ncet la geam...
Aş muşca-o dar mă doare
Mă cuprinde-un fel de jind
Şi acum cînd trece anul
Parc-o simt îmbătrînind.
Galbenă gutuie
Dulce, amăruie
Lampă la fereastră
Toată iarna noastră!
Mama mea n-avea nici globuri
Nici beteală şi nici stea
Sărbătorile de iarnă
Cu gutui le-mpodobea...
Mi-a pus mama o gutuie
În fereastra dinspre drum
Şi o văd că luminează
N-am puterea s-o consum.
Galbenă gutuie
Dulce, amăruie
Lampă la fereastră
Toată ïarna noastră!
joi, 4 noiembrie 2010
Intr-o zi insorita de toamna, mi-a venit sa plang...
Am iesit azi la plimbare, ca tare a fost frumos.