DECLARATIE DE DRAGOSTE

Tu esti tacerea credintelor mele
Pe care le risipesc si le adun din nou în mine,
Cu fiecare cuvant ce te cheama
Cu fiecare suras ce te-asteapta.
Tu esti un ochi deschis
Spre întunericul sufletului meu,
Sub ploapa caruia se zbat
Vonurile însangerate ale visurilor.
Tu esti poate însusi dragostea mea
Care crede numai în tine,
Limpezindu-si apele
În franturile surasului tau.
Îti port uneori pasii în priviri
Si surasul în joc de petale,
Îti darui zambete si-ti fur amintiri
Ascunse în soapte domoale.
Sunt zîmbet si lacrimi pe-acelasi obraz
Sunt ras si durere si vise,
Sunt pusa pe sotii si-s plina de haz
Si-s trista de genele-nchise
Sunt basmul frumos dorit de un copil
Sarutul furat la-ntamplare
Sunt scrisul stangaci în nopti de april
Sunt prima si ultima floare
Sunt mainile tale duioase si reci
Sunt noaptea ce n-o poti rosti
Sunt visul purtat în gand de-amandoi
Sunt miezul de noapte si norii de zi.
Eu sunt un zbor frant
O melodie de aripi neterminata,
Un pas descult pe o plaja fierbinte
Un zambet pierdut în rasul tau.
Eu sunt o scrisoare de dragoste
Deschisa dar niciodata citita,
O mana alunecand pe un pian
Într-o simfonie a cuvintelor nerostite.
Eu sunt o fereastra deschisa
Spre zborul viselor tale,
Dar geamurile mi-au înghetat fara rost
În ierni de asteptare.
Tu esti dimineata alba care-si lipeste
Trezirile reci si moi de geam,
Tresarindu-mi tacut în perdele
Stiind ca tu esti tot ce am.
Tu esti soarele cu fruntea fierbinte
Stinsa într-un apus de nedeslusit,
Rostagolindu-si visator chemarile
Spre alte chemari.
Tu esti cu ochii umezi
De surasul stelelor,
Ce tremura adanc de dureros în mine
Cand soaptele mele ti le daruiesc.
Tu esti noaptea cu iubiri necunoscute
De nimeni înaintea mea,
Care te stapanesc si pe care
Încerc îngenunchiat sa o aleg în cuvinte.
Tu esti primavara cu inimi înflorite
Rasfirand crengile de cais,
În fiecare fereastra
A ochilor mei înfrigurati care te asteapta.
Tu esti rasuflarea de foc
A macilor lui August,
Ce-mi îngenuncheaza furtunile
Cu tot atatea rasarituri pentru iubirea Ta.
Tu esti ploaia copacilor
În tremurul serii de toamna,
Si cantecul meu
Te leagana în brate mangaietoare.
Tu esti iarna cea pustie
Ce ma frange în fiecare despartire,
Cu ochi straini si plecari nedefinite
Spre tarmuri stinse de dor.
Tu esti lumina din fiecare floare a gradinii mele
Care se înfioara sub numele tau,
Si-si înalta miresmele
În sonoritatea alba a unei chemari.
Tu esti taria ce se ridica în copacii mei
Si le înfloreste crengile,
În ciorchini grei de culoare
Cu un zambet copilaresc.
Tu esti cerul meu senin
Spre care-mi întorc cu dragoste privirile,
În fiecare noapte cand caut raspuns întrebarilor mele
Dincolo de farama de luna oprita în geam.
Tu esti pasul nehotarat
Al strazilor mele înfrigurate,
Din diminetile cand te asteptam
Cu aripi înaltate în zbor si ochii înlacrimati de durere
Te iubesc cum iubesc diminetile
Pure si adevarate care-mi urca-n vine,
Ca un cantec închis în trupul meu
Ce se aude mereu de dorul tau.
Te iubesc cum iubesc florile
Ce-si înalta culoarea sub ochii,
Unui albastru imens
Si greu de stralucire.
Te iubesc cum iubesc cerul
Sprijinit pe fruntile noastre,
Ca un cantec urias de maine
Ce ne uneste visurile.
Ma întreb de-i cu putinta
Ca tu sa ma iubesti
O ! Tu cea cu ochii verzulii
Atat de limpezi si frumosi.


George Sovu

Si am rămas cu mâna întinsă ca a regelui Lear

"Totul ne desparte pe mine si pe tine: distanta, oamenii, viata si poate si destinul. Ti-aduci aminte?

Ca sa-l cunoasca pe Cesar, Cleopatra, insotita de un singur credincios, a trecut marea cu barca, infruntand-o, s-a lasat infasurata intr-un sac ordinar si dusa pe umeri in palatul lui Cesar, fara ca nimeni sa-si inchipuie ca intr-un tol purtat pe umeri, regina Egiptului vine sa-l vada pe Cesar. Iata ce-ti aduce scrisoarea mea. Nu ma tem nici de zambetul tau, deci nu ma tem de nimic. Sunt cea mai mica fata a lumii intre randunelele ei, fiindca ma infasor in intregul ei necunoscut.

Privirea ta nu ma va gasi nicaieri. Amintirea ta nu are unde sa ma afle. Glasul tau nu poate sa ma strige si nu stie unde. Sunt intre cele patru zari: raspantia lor.

Sufletul meu si-a pierdut sufletul copilariei. Sti sa asculti? Auzi vantul la fereastra? Auzi pasarile care pleaca si se intorc ducand si aducand primavara?

Stii ce-i nostalgia? Privesti uneori pe fereastra fara sa vezi nimic?

Sunt pe acolo si intr-acolo; o apropiere si o indepartare in preajma ta.

 

Gandeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine si dusa in intunericul fara fund..."

"Daca ar fi fost sa trec printr-o padure cu lupi, ca sa ajung la tine, as fi ajuns cu zdrentele tineretii mele sfasiate, dandu-ti ultima ei suflare.

De-ar fi fost sa trec prin ierburi cu serpi, ca sa ajung la tine, cu talpile goale as fi calcat pe suierul mortii mele, aducanduti-o sa-i inchizi ochii.

Dar la poarta casei tale vegheaza dragostea; si mi-am retras pasii ca la iesirea cu icoana din biserica.

Cant ragusita pe sub ferestrele casei tale, cum canta copiii italieni pe strazile oraselor noastre, in mizeria frumusetii lor cu ochi mediteranieni.

Cant cu mana intinsa sub cer, ca odinioara cei neimpacati la raspantii de drum: Ascultati voi toti bucuria si durerea mea."

"Ramas-bun.

Ma numesc numai Lorelei.

Legenda spune ca am ucis.

Anii mei tineri au sunat a cantec, dar am trecut pe langa el cu dragoste de mana si am ramas cu mana intinsa ca a regelui Lear.

Mi-e sufletul ca tufisul Paiurului pe coasta Marii Negre: numai ghimpi curbi ce-au incununat odata fruntea lui Hristos.

A trecut o ploaie de primavara si s-a tesut in zare braul frant de matase al curcubeului. Cu el imi incing mijlocul si ma duc..."

Scrisorile pe care Lorelei i le-a adresat scriitorului Bogdan Catul 

Lorelei-Ionel Teodoreanu

Primii Opt

8 ani frumoşi cu amintiri plăcute,  începuţi în Grozavești cu ID  luat pe furis, cu discuţii interminabile pe messenger şi plimbari de mână primăvara prin Grădina Botanică.  Priviri în ochii verzi la apus de soare, dragoste, îmbrăţişări şi mângâieri, cu incertiduni şi discuţii, aşteptări, renuntări, dar niciodată la vise.

Cu distractie alaturi de prieteni dragi, învaţat şi încurajat, emoţii şi răbdare. Imi aduc aminte si acum de Haka din dimineața înainte de licență:)

Somnul bun sprijinindu-mi capul de pieptul  iubit si trezita dimineata de mirosul placut al cafelei calde aduse in camera si de muzica lu' Coldplay sau Your body is a wonderland John Mayer

Sarbatori petrecute in camin, doar de dragul de a fi cu tine si doar noi doi.

De pe atunci stiam ca nu-mi pot satura nevoia de a te strange in brate si a te privi in ochi. Ca dupa certurile sau discutiile dintre noi, nu pot sta suparata pe tine mai mult de o ora si oarecum sunt dependenta de bratele tale si nu vreau sa traiesc fara ele.

Când privesc înapoi, realizez că nu voi renunţa niciodată, indiferent câti nori negrii s-ar abate deasupra. Stiu ca vom învata sa ne întelegem si să comunicam, atunci cand deciziile noastre nu se ridica la înăltimea asteptarilor fiecaruia dintre noi, si vom avea puterea de a ne ierta, a zambi si a merge mai departe prin viata asta plina de surprize.

Dumnezeu sa ne însoțească mereu in drumul nostru si sa ne ajute sa ne indeplinim o  dorinta pe care de ceva vreme incercam sa o realizam.

Să facem din lucruri mici, lucruri marete, să creştem împreună şi să nu uităm să ne spunem "te iubesc" fără să lăsam o noapte să treacă adormind  suparati. Tare mult imi displace!!

Să căutăm întotdeauna  sa vedem binele si frumosul in fiecare lucru  şi fiecare om si sa putem rosti o vorba buna si de apreciere cand e nevoie oricui. Ştiu ca ma pot baza pe tine mereu, ca-mi vei fi alături şi ma vei intelege.

Imi doresc sa te pot strange în brate si cand vom ajunge sa ne privim stranepotii, cand ii vom duce în parc sau la film :)
Continui sa privesc optimistă în sus!