Sunt ceea ce sunt si nimic mai mult..

Faceți căutări pe acest blog

joi, 18 noiembrie 2010

Eclere delicioase

Pentru ca mi-au iesit destul de bune eclerele (dupa gustul meu si al sotului), iar lumea le-a laudat aspectul, azi m-am gandit sa postez reteta de eclere.
Trebuie sa specific ca rețeta o am de la sora mea, Ansuca si la insistentele ei le-am gătit:P
Sa incep cu ingredientele..

Pentru Aluat:
-o cana apa
-2 linguri de ulei
-o lingura zahar
-o cana de faina
-4 oua
-un praf de sare
-mirodenii

Punem la fiert apa cu zaharul, sarea, uleiul si mirodeniile (lamiae sau portoocala rasa). Cand a fiert apa, se pune o cana de faina(aceeasi cana folosita la apa). Se adauga apoi pe rând ouale, unul cate unul, amestecând, bine dupa fiecare ou, pana se omogenizează. Apoi cu o lingura se pun in tava de cuptor. Se pun la cuptorul incalzit in prealabil si se lasa in jur de 30 min, la foc bun. ( eu le-am pus la 200) Cand sunt gata trebuie, sa fie bine crescute si uscate. Nu se unge tava cu nimic. (eu nu am uns tava si mi s-au lipit un pik, deci e bine pentru a nu se lipi, sa folositi hartie pentru copt sau foarte putin ulei)

Pentru Crema:

-1/2 l lapte

-175 gr zahar

-80 gr faina

-4 oua

-un praf de sare

-2 pachetele zahar vanilat (sau mai mult, in functie de cum va place :)), sau esenta

Laptele se pune la fiert cu zaharul vanilat, un praf de sare si mirodenii(coaja de lamaie rasa). Într-un vas, se bat ouale si zaharul bine cu mixerul. Adăugându-se faina, se amesteca cu o lingura de lemn, fara sa se mai folosească mixerul. Se pun apoi laptele fiert si se omogenizeaza, dupa care se pune la foc mediu amestecând mereu. Cand se fac cocoloase, se ia de pe foc si se amesteca iar cu mixerul. (e bine sa fie ținut vasul cat se amesteca, in chiuveta cu apa rece)

Pe deasupra se pune ciocolata de menaj sau de care aveti,care se desface cu un pic de lapte si putin unt.
Si frisca, daca vreti:P

PS: daca va ramane crema, merge foarte bine cu biscuiti, sau chiar goala ;)
Pofta buna!!

miercuri, 17 noiembrie 2010

Pentru scumpul meu sot, de ziua lui am gatit primele mele eclere!


Am pus in ele multa dragoste.:P
La indemnul Anuscai, sora mea, m-am apucat de gatit eclere. Vorbeam pe messenger si ii spuneam ca nu stiu ce surpiza sa-i fac lu' Adinel de ziua lui. Atunci ea m-a convins sa-i gatesc ceva dulce si mi-a dictat reteta de eclere .Uite ce a iesit.. N-arata rau, nu?
La multi ani Ubituuu!!

luni, 8 noiembrie 2010

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând...

Adrian Paunescu- Repetabila povara

Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...

Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.

vineri, 5 noiembrie 2010

In memoria poetului Adrian Paunescu


Nu pot spune ca il ascultam atunci cand il vedeam la televizor, dar am o carte cu poeziile lui, din care citeam cand eram copil si imi placea tare mult sa cant "Colindul gutuii din geam" si sa fredonez melodiile cu versurile compuse de el.
Dumnezeu sa-l ierte!

Galbenă gutuie
Dulce, amăruie
Lampă la fereastră
Toată iarna noastră!

Dulce, galbenă lumină
Cum şi eu bălaie-eram
Mi-a pus mama o gutuie
Ce se coace-ncet la geam...
Aş muşca-o dar mă doare
Mă cuprinde-un fel de jind
Şi acum cînd trece anul
Parc-o simt îmbătrînind.

Galbenă gutuie
Dulce, amăruie
Lampă la fereastră
Toată iarna noastră!

Mama mea n-avea nici globuri
Nici beteală şi nici stea
Sărbătorile de iarnă
Cu gutui le-mpodobea...
Mi-a pus mama o gutuie
În fereastra dinspre drum
Şi o văd că luminează
N-am puterea s-o consum.

Galbenă gutuie
Dulce, amăruie
Lampă la fereastră
Toată ïarna noastră!

joi, 4 noiembrie 2010

Intr-o zi insorita de toamna, mi-a venit sa plang...



Am iesit azi la plimbare, ca tare a fost frumos.
Am admirat culorile frumoase ale toamnei, ascultand și zumzetul copiilor care se jucau prin parcuri. Atat de frumos!!
La intoarcere, am trecut si pe la un supermarket sa iau ceva de mancare si am luat totusi un tramvai cateva statii spre casa.
La urcarea in tramvai am auzit pe cineva cantand si m-am gandit ca iar cerșește cineva. Dar apropiindu-ma de persoana respectiva, pentru a ajunge la un scaun neocupat, am vazut ca era de fapt o batrana, care canta un cantec cu nasterea lui Isus si Fecioara Maria. M-am asezat frumos pe scaun si am ascultat-o... nu avea voce deloc, dar punea atata pasiune cand canta, ca usor, usor lumea din jur,si-a indreptata atentia spre ea.
La un moment dat, cand s-a terminat cantecul, o femeie o intreba pe batrana, cum o chema. Bătrâna i-a raspuns, ca numele ei este Maria si a inceput sa povesteasca cum a lucrat ea, pe la fabrica Ciocanul, cat de greu i-a fost, iar la doar 37 de ani s-a pensionat de boala.Cu pensie mica, evident, dar fara sa se planga. Ca de atunci numai prin spitale umbla cu diferite boli. "Dar nu conteaza", a spus cu lacrimi in ochi, "ca Dumnezeu m-a iubit, m-a ajutat sa trec peste tot si sa traiesc pana acum." Spunea ca nu ii este rusine sa cante despre Isus si Maria, ci doar sa nu deranjeze lumea
M-a impresionat tare mult aceasta batrana si dupa ce m-am scotocit prin plasa am scos o conserva si i-am dat-o. Mi-a multumit din suflet, urându-mi de bine, iar eu am coborat lasand-o cântând acelasi cantec...

miercuri, 25 august 2010

Click to play this Smilebox photo album
Create your own photo album - Powered by Smilebox
Photo album created with Smilebox

luni, 12 iulie 2010

España es el campeón del Mundial de Fútbol 2010!


Spania, regina Europei si regina lumii!!
Ce meci .. ce seara tensionata!! Ne-am bucurat ca niste copii sarind, imbratisandu-ne si pupandu-ne.
Mi ar fi placut atunci sa fiu in Spania, la Madrid alaturi de fratiori si de bucuria spaniolilor, care a devenit si bucuria noastra. Tara in care de ani buni , imi place sa ajung macar o data pe an, pentru ca mi-a adoptat o parte din familie si unde am castigat primii mei "euroi".
M-a impresionat mult victoria lor si felul cum isi manifestau fiecare bucuria. Cum mai plagea Casillas, capitanul si portarul nationalei Spaniei, dupa ce s-a inscris golul si apoi la finalul meciului.

Azi l-am vazut din nou, cand aducea cupa in Spania, ca abia putea sa-si abtina lacrimile de emotie si bucurie.
Bravo España! Bravo Iniesta!
Abia astept sa mananc niste churros si tortilla de patatas!!
Va pup spaniolilor!!


joi, 8 iulie 2010

"Imi doresc o motosapa"


"Da, da ai auzit bine.. asta vreu o motosapa. "Asta mi-a spus, viitorul meu sot acum o saptamana. Nu si doreste nimic imediat dupa nunta, decat motosapa. "Vreau sa sap cu Nea Nicu (tata :D) gradina, sa punem de toate". M-am gandit si eu apoi, ca bine ar fi sa nu mai fim nevoiti sa cumparam de la comerciantii din piata, fructe si legume super tratate, care arata atat de apetisant, dar fara vitamine. Macar toamna cand se coc in gradina ta si tot ar fi bine. Mi-am adus aminte de copilarie, cand ai mei aveau chiar solar in curte,ce bine era.. aveau porci si pasari, iar mamaie avea vaca, de unde beam in fiecare seara lapte proaspat si sanatos si nu ne mai gandeam ca trebuie neparat pasteurizat ca ne imbolnavim. Cu trecerea anilor, noi am crescut sanatosi cu ce aveam din curte, am mers la facultate, apoi unii au ales sa traiasca in alte tari, pentru un trai mai bun si ne-am modernizat, n-am mai vrut sa muncim, pereferand din comoditate sa cumparam totul.
Acum, cu criza economica si criza de a mai gasi ceva natural si netratat, ne gandim din ce in ce mai mult sa ne intoarcem la "pamantul nostru", la cultivarea lui.
Eu imi mai doresc dupa nunta, un loc de munca si un copil. Mi-e frica intr-adevar sa am un copil, in societatea de azi, in care nimic nu e sigur. Si mi-as dori sa-l cresc in casa si gradina mea, fara chirie fabuloasa pentru 4 pereti. Vreu aer curat cu miros de padure, flori si ciripit de pasarele, asa cum am crescut si eu...
Daca am trai in alte vremuri, parca n-ar fi asa greu de realizat...Dar am CREDINTA si stiu ca acolo Sus ,Cineva ne iubeste..!!


marți, 15 iunie 2010

Astept ploaia!!

Nu credeam ca-mi voi dori asa mult sa vina ploaia..
Dupa atatea zile cu 35 de grade la umbra, as vrea sa ploua cateva zile sa racoresca pamantul ars de atata soare.
Acum da, as alerga prin ploaie ceva timp, sa ma ude pana pana la piele, sa se sature si ea de apa.Nu mai vreu nici umbrela, nici fas, nimic, care sa ma apere de ploaie.
Vino ploaie, vino danseaza si inveseleste-te cu noi !!

marți, 1 iunie 2010

Ziua copilului alaturi de un copil...



1 Iunie alaturi de Bogdan Stefan. Fara dor de mama, de tata,de sora, de frate.Nu i-a mai trebuit nimic. Doar bucuria de a explora toate locurile de joaca din jurul blocului, topogane, balansoare, leagane si vestitul Mc'donalds apoi, ca fara el nu se putea, cand a vazut de departe ce loc de joaca are..:)
Apoi..."cred ca vreau niste dulciurici" sau " Oauu, ce carte super!! pe ata o vreau, pe ata, pe ata!! eu sunt Bogdan Stefan si in iulie fac 3:)"
E atat de placut sa-i vezi zambind si bucurandu-se de tot!!
Chiar daca dupa ora 4, eu cu bateriile descarcate,trageam de el sa dormim ," alaturi de toti ceilalti copii si de Mickey Mouse si de Fifi si floricelele si de iepuras si de...toti dorm la ora asta" si el nimic. Parca atunci se trezize ;))
Pentru sufletul meu de copil, asta cred ca a fost cel mai frumos cadou de 1 iunie :))


marți, 25 mai 2010

Click to play this Smilebox invite: Invitatie la nunta!!
Create your own invite - Powered by Smilebox
Free invite card personalized with Smilebox

miercuri, 12 mai 2010

Parfum de iasomie...


Am primit ieri, un fir de iasomie(sau floarea miresei) rupt probabil din vreun pom in drum spre casa si m-am bucurat atat de mult... Ma incanta cand primesc flori, chiar si culese de pe marginea drumului..:) gestul in sine de a oferi flori, mi se pare unul dintre cele mai nobile.

Acum miros parfumul de iasomie si ma gandesc la curtea unde am crescut, plina de verdeata, flori si pomi plantati din diferite locuri. Mama are obiceiul, ca pe unde merge sa ia flori si pomi si sa-i planteze in curtea de acasa.

Si uite asa, avem astazi o multime de specii de flori si copaci. Mai lipsesc niste animalute, asezate prin iarba si niste pitici cu Alba ca zapada. Intotdeuna mi am dorit sa am prin iarba pitici. Probabil mi-a placut tare mult povestea, cand eram mica.Asa imi doresc sa arate curtea mea, vreodata...

Ma gandesc acum ca si nunta noastra, ar fi fost frumos sa aiba loc acolo printre verdeta si veverite...Da, da..veverite devarate!!



marți, 11 mai 2010

Am Invatat...



"Am invatat ca

indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta…

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca,tot ce poti face este sa fii o persoana iubita…Am învăţat că prietenia adevărată continua să existe chiar şi la distanţă. Iar asta este valabil şi pentru iubirea adevarată.

Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul.

Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii ; câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi.

Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc. Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc şi nu faptele sale.

Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten vei putea găsi puterea de a-l ajuta.

Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile sufleteşti.

Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede…

Am învăţat să iubesc ca să pot să fiu iubit."

luni, 10 mai 2010

Noemica scumpica

De o saptamana, de fiacare data cand vreau sa ma binedispun, ma uit la clipul asta si imi aduc aminte de nepotica mea Noemi :)
Doar ce m-am despartit de ea si deja mi-e dor...

vineri, 7 mai 2010

Priveste sus..



Cineva imi spunea, acum vreo zece ani "Priveste Sus, de acolo vine adevarata fericire".
La inceput, ma intrebam ce vrea sa zica, gandindu-ma ironic la vorbele astea.
Cu timpul mi-am dat seama, ca ne ingrijoram prea mult de lucrurile marunte, crezand ca sunt cele mai importante si lasam sa treaca pe langa noi momentele care ne aduc chiar si pentru putin timp,starea de bine.
As vrea sa fac mai mult decat ce fac in fiecare zi, sa fac ceva deosebit.
Daca as putea sa fac ceva pentru oamenii in suferinta, sa le aline durerea si sa le aduc un zambet pe fata.
Cum sa conving un batran, care nu a a calcat toata viata (80 de ani) intr-un spital, ca e timpul sa faca asta, fiind ultima sansa sa scape de dureri..?
Poate reusesc, poate nu... sau poate o sa-i spun doar sa priveasca Sus!!

luni, 15 martie 2010

Priveste... vine primavara!


Dupa o iarna asa de lunga si friguroasa, abia astept sa ne dezmortim un pic sub razele soarelui si sa privim cum reinvie natura la viata.
Sa ne bem cafeaua de dimineata afara, mirosind mireasma florilor si ascultand ciripitul pasarelelor si zumzetul albinelor...
Hai vino primavara!!